Pare ca m-am intors din nou in persoana (intrebare si raspuns)

pare ca m-am intors din nou in persoana ( intrebare si raspuns )

Intrebarea (situatia):

Te roģ sa ma ierti, iti marturisesc ceva: tu spui ” doar linistea”. Dar pare ca m-am intors din nou in persoana , desi stiu ca nu are cum sa plece linistea, nu mai este ce a fost cand am fost impreuna. Nu stiu daca din cauza ca la serviciu ma mint pe mine si pe altii si ca de fapt nu mai imi vine sa invat nimc, desi toate cate sunt de invatat sunt interesante, frumoase si chiar necesare, dar astazi am fost din nou o criza din cele  “nu mai pot trai viata asta indiferent cum e ea” ,asta profund inauntru, pentru ca interactionez totusi in exterior si fac lucruri pentru altii si pentru mine insami. (Oftez). Nu mai pot continua sa scriu , sunt prea obosita. Daca ai o sugestie, iti multumesc. Daca se poate o alta intalnire, si mai bine. Am o senzatie ca nu e surprinzator pentru tine ce se intampla… Multumesc pentru tot!

Raspunsul:

Cine stie ca s-a intors inapoi in persoana? Este ceva normal, gustam din amarul persoanei pentru a ne fi clar ceea ce nu suntem si cat de urat este cand ne uitam pe noi pentru asa ceva. Totul e bine, nu este despre a face ceva, nu mai imbratisa nici un joc, lasa ce se misca pe langa tine sa o faca. Copilul cand invata sa mearga pentru prima oara va cadea de mult ori… inveti sa mergi acum…. nu a plecat nicaieri, este aici, mai simplu si mai intim decat respiratia ta, lasa totul sa fie asa cum este, nu mai incerca sa schimbi nimic, doar stai locului, aici, mereu aici, tot timpul aici.

Este inevitabil ca mintea sa vina puternic dupa un moment profund de liniste. Vine inapoi pentru a-si recuceri teritoriul pierdut. Ceea ce ai trait prin experienta directa, linistea pe care o traiesti direct nu ti-o mai poate lua nimeni, face parte din tine si va lupta alaturi de tine impotriva mintii, daca putem folosi aceasta expresie.

Asa ca nu te ingrijora, nu mai arunca alte lemne in focul mintii. Doar ramai aici, hraneste ce ti s-a aratat, este tot ce ai nevoie de fapt.

Te imbratisez,

Marius

De ce indiferenta ma face sa sufar?

De ce indiferenta ma face sa sufar

Am decis sa incep sa mai postez aici din conversatiile pe care le am cu cititorii pentru ca “problema” care noi credem ca este “personala” exista de fapt la mai multe fiinte, mai jos ai conversatia:

Intrebare:

Salut,te întreb cred ca a treia oară de ce indiferenta ma face sa sufăr ? De ce încă m-a influentează am crezut ca sunt bine și iar un moment a venit care m-a apăsat pe același buton?

Raspuns:

Imaginea pe care ti-ai proiectat-o despre tine insati are nevoie de atentie pentru a exista, daca nu i-o oferi tu, va cauta aceasta atentie in exterior, daca nu primeste nici aceasta atentie va incepe sa joace rolul suferintei. “Nimeni nu ma baga in seama” “Nu ma mai iubeste” , “Pe mine nu ma iubeste nimeni”, dar opreste-te din asta putin si intreaba-te: “Cine este acest eu care nu este iubit?” Oare Dumnezeu se duce pe la planete si le intreaba: “ma iubesti”? sau face aste cu florile? nici macar nu oamenii nu o face, in ciuda comportamentului lor, care cateodata sare mult din schema naturalului. Fii fara grija, este doar o scena pe care o joaca egoul, nu ii da atentie, ramai in prezenta, observa acest joc, cu cat il observi mai clar, cu atat va deveni mai lipsit de putere, pana intr-o buna zi, cand te vei uita si nu va mai fi nimic acolo. Relaxeaza-te, totul e bine, esti protejata.

 

De fiecare data cand vom lua lucrurile personal vom suferi, pentru ca persoana nu este ceva real, este doar o masca. Crezi in masca si vei suferi, crezi in masca si ea va naste suferinte si mai departe. Iesi din persoana, ramai aici, ca pura prezenta, starea naturala a fiecarei fiinte.

Marius

 

Si cand afli ca cei dragi si iubiti sunt grav bolnavi si nu stii ce sa faci, cum faci introspectia?

Si cand afli ca cei dragi si iubiti sunt grav bolnavi si nu stii ce sa faci

Multe persoane se confrunta cu diferite probleme in drumul cunoasterii de Sine. Este normal si natural sa se intample asta. Toate aceste obstacole apar pentru a ne intari pozitia noastra de observator al lucrurilor, de spatiu ce contine lucrurile asa cum sunt ele. Una dintre aceste incercari este reprezentata de relatia pe care o avem cu cei dragi in aceste momente.

O cititoare mi-a lasat aceasta intrebare:

” Si cand afli ca cei dragi si iubiti sunt grav bolnavi si nu stii ce sa faci, cum faci introspectia? Cum procedezi in astfel de situatii? Cand si cum faci introspectie si cand si cum iti indeplinesti indatoririle firesti ale vietii? Ce inseamna de fapt ” da Cezarului ce e al Cezarului si Dumnezeu ce e sl lui Dumnezeu?. Ma intereseaza sincer raspunsul rau.”

I-am oferit acest raspuns:

“Introspectia este pentru interior, pentru a descoperi spatiul interior. Modul in care actionam in “exterior” este determinat de cat de constienti suntem de acest spatiu. Sunt sanse foarte mari ca tu sa ii tratezi pe cei dragi de pe pozitia persoanei tale, ale rolurilor create in relatia cu ei. Este normal si natural sa simtim durere sufleteasca atunci cand ei sunt afectati, ce nu este normal este ca incercam sa schimbam momentul prezent, incercam sa intelegem si ne impotrivim, de ce este asa? De ce se intampla asa? Asta o putem intelege doar daca ne traim viata prezenti. Totul poate fi observat, orice suferinta, oricat de profunda ar fi se desfasoara in prezenta constientei tale, fara ea, acea experienta nu ar fi inregistrata, nu ar exista practic. Acesta este raspunsul pe care am simtit sa ti-l dau acum, imi poti lasa un mesaj in privat si putem privi impreuna mai atent in miezul acestei probleme daca simti ca este nevoie. Te imbratisez!”

Timpul pe care il petreci aici pe Pamant este special dedicat pentru tine. Fiecare experienta ti se potriveste ca o manusa. Toate experientele tale sunt de fapt niste imense oglinzi catre ceea ce nu suntem. Ego se poate privi in aceste oglinzi, dar ego exista in spatiul lui Dumnezeu, spatiul nu poate fi privit in oglinda. Nu poti spune ca stai in meditatie si privesti catre spatiu, ar insemna ca aceasta este doar o proiectie in oglinda egoului. Spatiul este o experienta, este o simtire. Acest spatiu exista in interiorul fiecaruia, exista chiar acum, aici in interiorul tau. Ofera-i atentie, imbratiseaza-l si lasa-l sa te imbratiseze, deschide-te total in fata vietii si vei descoperi ca nimic nu se intampla in zadar. Vei descoperi ca toate experientele vin sa iti serveasca tie.

Cine esti de fapt tu? Porneste mereu de la asta.

Te imbratisez,

Marius

Din Adevar pentru Adevar – conversatie cu o prietena draga

din-adevar-pentru-adevar

Am avut parte aseara de o discutie frumoasa cu o prietena draga. A fost o discutie simpla, directa si plina de recunostinta de ambele parti. De comun acord am hotarat sa postez aceasta conversatie pe blog in speranta ca va “aprinde” o scanteie si pentru voi. Aceasta a fost conversatia:

I:Mintea parca nu poate accepta,dar in suflet nu era nicio durere, niciun disconfort.E normal ? Eu sunt normala ?

M:Hmm,nu esti normala si nici nu vrei sa fii normala.Normali avem strada plina cu ei si sunt seci,goi de viata.

Constienta sterge tot,lasa intunericul in urma,ca un vis ce a fost de demult. De Aici faci ceea ce iti canta inima sa faci si o mare bucurie se naste din asta caci tu pasesti din nou constienta pe Pamant, intruparea lui Buddha, lui Iisus… a oricarei fiinte trezite.

Universul a ales sa se trezeasca Aici. Acum nu mai ai ce sa faci. Bucura-te,minuneaza-te,plimba-te libera pe Planeta asta exceptionala, o scoala perfecta a trezirii, un dans perfect.

Si eu imi aduceam aminte in seara asta de acum cativa ani cand beam alcool. Nu am facut-o niciodata de placere, nici macar de durere. Pur si simplu beam pentru ca era placut sa stau cu prietenii si sa facem chestii impreuna. Acum caut acel punct, acel buton nu mai exista. Nici nu pot sa spun ca a existat vreodata. Si acelasi exemplu poate fi pentru multe altele.

Transformarea se produce de la sine. Tot ce ai “de facut”este sa te lasi modelat
de viata pentru ca stii ca numai astfel poti fi din nou tu, adevarat, real si cam asta e tot nu trebuie sa fie prea multe povesti. Ce se naste din asta se naste. Ce nu, nu. Nu e nici o problema.

I:Acel buton nu mai exista .. Am inteles.Multumesc, Marius
Nu era arzător. Ma vezi stii ca nu mai este nimic arzător, pot privi.
Cum se curata …Asta e .

M:Da, de aici nimic nu mai este batut in cuie, inveti sa pasesti in gol, sa ai incredere, sa iubesti, sa simti. Poate sa apara orice, nimic nu este mai mare decat privirea ta. Tu poti sa privesti orice. Esti separata de toate astea si in acelasi timp toate astea sunt corpul tau.

I:Am citit de 3 ori. Multumesc!

M:Multumesc si eu. Ma bucur pentru tine sa stii.

I: Mi-am amintit ce plângeam, când am venit la tine. Citeam răspunsul tau de 5 ori ,plângeam o ora.

M:De cand ne cunoastem s-a petrecut o transformare imensa in tine sub “ochii’ mei, dar “vinovata” esti doar tu, de la tine porneste totul si tot la tine se termina. Ma gandeam sa postez raspunsul de mai sus pe blog, desigur fara nume, cred ca ar putea beneficia si alti oameni de conversatia noastra ce parere ai?

I:Daaaa.Eu ma gândeam sa postez răspunsul tau.

M:Pai facem amandoi asta daca asa am simtit.

I:Am avut incredere in tine, Marius. Au fost multe experiente, multe trăiri si constientizari …dar am fost in prezența tot timpul.Observam ,indiferent când si cu ce veneam, tu erai, Aici Acelasi. Mi a trebuit ceva timp sa vad si eu ce vedeai tu in mine. Am inceput sa simt.Sunt recunoscatoare.

Zilele trecute am vb cu un băiețel despre Mooji, a inceput sa vizioneze filmele lui, fascinat. I-am simtit cautarea, la fel cum ai simtit si tu in mine .. Ma bucura mult când vad asta in oameni, când apare dorinta de a sti ce sunt cu adevarat,când vor sa se trezească …
Când era suferinta,frica ,neîncrederea întrebam des :Esti aici ,da ? Acum stiu ,simt .Inima stie.

M:Da, acum ai puterea sa “vezi” adevarul, sa simti cand cineva vrea cu adevarat asta, pur si simplu ceva din tine recunoaste asta. Intr-un fel raspunsurile mele nu ar fi aparut daca nu erau intrebarile tale, asa ca iti multumesc.

Aici.Acum.Multumesc!

Daca ceea ce ai citit te-a atins in interior si doresti sa faci o schimbare in viata ta te invit la consiliere individuala, mai multe detalii aici.

 

 

Cum pot deveni statornic in iubirea mea?

rrrrrrrrr
Iubirea insemna curgerea libera cu viata, cu tot ce inseamna ea pentru ca iubirea este mierea ce unge intreaga existenta.

-Cineva m-a intrebat: “Cum pot deveni statornic in iubirea mea?” Cum ai raspunde la asta ?

-Daca privim iubirea ca pe ceva exterior noua vom avea mereu impresia ca este un obiect pe care trebuie sa il obtinem.Apoi cand credem ca l-am obtinut am face orice sa il pastram, sa nu il pierdem.Si aceasta senzatie nebuneasca ne cuprinde si ne schimba viata intr-un mod foarte urat, total nenatural.

Iubirea insemna curgerea libera cu viata, cu tot ce inseamna ea
Pentru ca iubirea este mierea ce unge intreaga existenta
Fara ea nu ar exista nimic
Ea este mama ce tine copilul in brate
Indiferent de cat de rau ii este
Deci nu avem cum sa fim statornici in iubire 
Pentru ca noi in sinea noastra suntem iubire
Nou suntem iubirea ce sustine chiar si statornicia atunci cand vine
dar si cand pleaca
Noi suntem iubirea ce calauzeste chiar si aceasta plecare
Iubire suntem cu adevarat
Iar asta o putem descoperi numai aici
Ascultand Viata
Respirand Viata
Si Iubind Viata