Zambeste de unde ai plans

zambeste de unde ai plans
Imagine:Jake Olson

Despre lupta la care pleci de acasa deja invins:

Capete plecate,
Priviri goale,
Ochi inchisi,
Buze drepte,

Suflete suferinde.

Nu trebuie sa fie asa,nu are de ce sa fie asa.Lumea asta este o mare scoala, fiecare fir de iarba este asezat perfect si totusi atat de multe fiinte sufera.Sufera de ei insisi, sufera de ignoranta, sufera de goliciune,sufera de existenta.

Ridica-te de unde ai cazut, zambeste de unde ai plans si lupta de unde ai cedat. Niciodata nu mi-a placut expresia „viata este o lupta” insa in mod ironic acum acest lucru se aplica pentru ceea ce vreau sa spun,cuvintele sunt indicatoare si de aceea tot ce citesti este valabil pentru acel moment si numai pentru acel moment, de aceea lucrurile cu adevarat valoroase trebuiesc citite de foarte multe ori.

Pleci dimineata la munca cu umerii lasati si capul greu,este inca o zi pe care trebuie sa o slugaresti.Sefi,cerinte,panica,stress. Parca e definitia la din ce in ce mai multi oameni insa apoi iti aduci aminte ca tu nu esti acei multi oameni. Tu esti Tu si ai o putere, o putere incontestabila, esti constient, poti sa vezi. Poti sa vezi dincolo de sefi,dincolo de cerinte,dincolo de panica sau stress, iar de partea cealalta este tot tu,Cel care asteapta este Cel Adevarat,este Sinele Tau.

Pentru a ajunge la el va trebui sa transcezi lumea asta,iar asta daca ai ghicit sau nu implica sa iti infrunti toti acei monstri de care fugi in fiecare zi.

Parinti cicalitori, sefi aroganti, babe nebune, copii care plang, prieteni falsi, rautati, barfe, frustrari si sperante frante toate se intalnesc aici. Poti sa adaugi orice vrei aici si poti sa te lupti cat vrei aici insa aceasta lupta nu trebuie sa tina la infinit, aceasta lupta vine pentru a aprecia tu cu adevarat pacea.

Te va impinge acolo unde nu ai fi mers niciodata, te va face sa lasi telefonul pentru o banca la umbra in parc, iti va opri gura din critica pentru a face loc sedintei pe care o au pasarile dimineata, iti va desclesta pumnul si iti va arata adevarata mangaiere.

Te va duce dincolo de tine si de ceea ce gandesti,te va pune fata in fata cu viata,o viata ce nu e alba sau neagra,e al naibii de colorata,este superba omule si o vei putea vedea si tu asa numai atunci cand alegi sa vezi ca tu insuti esti de fapt superb si nu ma refer doar la ceea ce vezi in oglinda,mergi in interior,poti mult mai mult de atat,

Poti sa simti,

Poti sa simti,
Poti sa simti.
Simte si vei fi liber.
Simte si esti liber.
Te-am pupat.

Va mai conta?

Va mai conta?

Imagine:Sharada Prasad

Va mai conta? Atunci cand corpul asta va incepe sa isi spuna limitele, cand fiecare miscare de oase va deveni un chin si fiecare pas va anunta sfarsitul acestei lumi, va mai conta ceea ce ai facut?

Cu totii devenim mai devreme sau mai tarziu constienti ca viata sub aceasta forma are un timp limitat si totusi ne agatam de lucrurile trecatoare de parca acesta ar fi singurul motiv pentru care ne aflam aici.Cand te iei la tranta cu timpul mai devreme sau mai tarziu vei pierde si nu vei intelege nimic. Si ce sansa ti s-a oferit…

Dintre toate stelele acestui Univers, Constiinta a ales sa se incarneze sub forma pe care o vezi in oglinda.Sub aceasta forma se afla toate secretele si puterile Universului si tu ce faci?Pur si simplu le ignori. Alergi dupa nori, dupa vise si dupa trecut. Alergi in fiecare moment dupa ireal negand in mod constant tot ceea ce este real, tot ceea ce este deja aici.Nu exista nimic altceva decat acest moment. Modul in care de bucuri de el iti arata constienta cu care experimentezi realitatea.

Daca nu simti bucurie acum inseamna ca te afli in alt loc, te afli in iluzie, in minte,in trecut sau viitor.Este ca si cum ai sta langa mare si te-ai visa facand baie in ea, diferenta este enorma. Duci astfel o viata seaca, goala,o viata careia mereu ii lipseste ceva.

Ramai aici. Acum.Vezi ce se afla prezent aici. Nu te lua la tranta cu timpul,retrage-ti atentia din toate lucrurile trecatoare. Intoarce-ti atentia catre corp, el este poarta dintre cele doua lumi. Mereu l-ai ignorat. Du-ti atentia catre simturi.Simte-te, respira, respira cu adevarat.Lasa in urma toate imaginile pe care le ai despre tine si despre viata.Da-ti voie sa fii orb pentru un moment.Da-ti voie sa vezi prin ceea ce simti.Simte prezenta care se naste din asta, recunoaste-o drept fiind propria ta prezenta.A fost tot timpul aici insa ai ignorat-o.Bucura-te de acest moment. Inchina-te lui. Cata puritate, cata autenticitate, cata libertate a fost mereu aici.Mergi dincolo de cuvinte si vei cunoaste libertatea. Recunoaste acest moment ori de cate ori lumea te lasa fara cuvinte dar plin de intrebari. Lasa-l sa se extinda, nu are limite.Tu nu ai limite!

Ai fost invatat tot ceea ce ai trait pana acum dar ai sansa de a te trezi si de a experimenta viata in mod direct.Ai puterea de a alege o viata traita constient.Te voi intreba din nou acum daca va mai conta? Mereu conteaza…

Marius Chirila

 

Te-ar mai putea interesa si: