Puterea Prezentului – Eckhart Tolle

Puterea prezentului pdf

INTRODUCERE
Cum a aparut aceasta carte

Trecutul nu-mi foloseşte prea mult şi rareori mă gândesc la el; cu toate acestea, aş vrea să vă spun pe scurt cum am ajuns să fiu învăţător spiritual.Până la vărsta de 13 ani, am trăit într-o stare aproape continuă de anxietate, întreruptă de perioade de depresie suicidală. Acum am sentimentul că vorbesc despre o viaţă anterioară sau despre viaţa altei persoane.

Într-o noapte, la puţin timp după ce împlinisem 29 de ani, m-am trezit spre dimineaţa cuprins de un sentiment de panică totală. Mă mai trezisem de nenumărate ori înainte cu acest sentiment, dar de data asta era mai intens ca niciodată. Liniştea nopţii, contururile vagi ale mobilei în camera întunecată, zgomotul îndepărtat al trenului care trecea pe lăngă casa mea – totul părea atât de străin, de ostil şi de lipsit de orice sens, încât mi-a produs o aversiune profundă faţă de lume. Cel mai odios lucru era, totuşi, propria mea existenţă. Ce rost avea să continui această luptă permanentă?

Simţeam cum o profundă dorinţă de autodistrugere, de nonexistenţă devine mult mai puternică decât dorinţa, instinctivă, de a continua să trăiesc.„Eu nu mă mai pot suporta pe mine însumi”. Acesta era gândul care contiunua să se deruleze în mintea mea. Apoi, dintr-o dată, am sesizat ciudăţenia lui. „Sunt eu o Fiinţă sau două? Dacă cu nu mă mai pot suporta pe mine însumi, atunci trebuie să existe două fiinţe în mine: «eu» şi «mine însumi», cu care «eu» nu mai pot trăi”. „Poate că”, m-am gândit eu, „numai una dintre ele este reală”.

Am fost atât de uimit de această stranie descoperire, încât mintea mea s-a oprit în loc. Eram perfect conştient, dar nu mai aveam gânduri. Apoi m-am simţit atras în ceea ce semăna cu un vârtej de energie. La început a fost o mişcare lentă, care apoi s-a accelerat. Am fost cuprins de o frică intensă, şi corpul meu a început să tremure. Am auzit cuvintele „nu te împotrivi” ca şi cum ar fi venit de undeva din pieptul meu. Simţeam că sunt tras într-un gol. Mă simţeam ca şi cum golul se afla mai degrabă în mine decât în afara mea. Dintr-o dată, nu a mai existat nici urmă de frică şi m-am lăsat să alunec în acel gol. Nu îmi amintesc ce s-a întâmplat după aceea.

Am fost trezit de ciripitul unei păsări din faţa geamului meu. Nu mai auzisem până atunci un aşa sunet. Aveam încă ochii închişi şi am avut imaginea unui diamant preţios. Da, dacă un diamant ar putea scoate un sunet, aşa ar suna. Am deschis ochii. Primele raze ale soarelui treceau prin draperii. Fără să mă gândesc, am simţit, am ştiut că este infinit mai multă lumină decât ne dăm noi seama. Acea lumină blândă filtrată de draperii era iubirea însăşi. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. M-am ridicat şi m-am plimbat prin cameră. Am recunoscut camera şi mi-am dat seama că niciodată nu o văzusem cu adevărat până atunci. Totul era proaspăt şi pur, ca şi cum tocmai ar fi fost creat. Am luat în mâini diferite lucruri, un creion, o sticlă goală, minunându-mă de frumuseţea şi viaţa care izvorau din ele.

În ziua aceea m-am plimbat prin oraş cuprins de o uimire profundă faţă de miracolul vieţii pe Pământ, ca şi cum tocmai aş fi venit pe lume. În următoarele cinci luni, am trăit într-o stare de pace şi fericire profunde şi neîntrerupte. După aceea, ea s-a diminuat întru câtva în intensitate sau poate că aşa mi s-a părut mie, pentru că a devenit starea mea naturală. Puteam să funcţionez normal în lume, deşi mi-am dat seama că, orice aş fi făcut, nu aş mai fi putut adăuga nimic la ceea ce aveam deja.Ştiam, desigur, că mi se întâmplase un lucru extrem de important, dar nu îl înţelegeam complet. Abia peste câţiva ani, după ce am citit texte de spiritualitate şi am petrecut mai mult timp cu o serie de maeştri spirituali, am realizat că toţi căutau ceea ce mie mi se întâmplase deja.

Am înţeles faptul că presiunea intensă a suferinţei din noaptea aceea trebuie să fi forţat conştiinţa mea să se retragă din identificarea cu sinele nefericit şi extrem de anxios, care este, în ultimă instanţă, o ficţiune a minţii. Această retragere trebuie să fi fost atât de completă, încât acel sine fals, plin de suferinţă, s-a prăbuşit imediat, ca atunci când scoatem un dop dintr-o jucărie gonflabilă. Ceea ce a rămas a fost natura mea adevărată ca existenţă continuă: conştiinţa în starea ei cea mai pură, înainte de identificarea cu forma. Mai târziu am învăţat să mă cufund în acea lume interioară atemporală şi fără de moarte, pe care o percepusem iniţial ca pe un gol, şi să rămân complet conştient. Am trecut prin stări de o indescriptibilă fericire şi sfinţenie, faţă de care chiar şiexperienţa iniţială pe care tocmai am descris-o păleşte. A venit un moment când, pentru o vreme, am rămas fără nimic în plan fizic. Nu aveam relaţii sociale, casă, loc de muncă, identitate socială definită. Am petrecut aproape doi ani stând în parc pe bănci, în beţia celei mai intense fericiri.

Dar chiar şi cele mai frumoase experienţe vin şi pleacă. Prin comparaţie cu orice experienţă, probabil că fundamental este sentimentul păcii, care nu m-a mai părăsit de atunci. Uneori este foarte puternic, aproape palpabil, încât îl pot simţi şi alţii. Alteori este undeva în fundal, ca o melodie îndepărtată.

Mai târziu, oamenii veneau din când în când la mine şi îmi spuneau: „Vreau şi eu ceea ce ai tu. Poţi să-mi dai şi mie sau să-mi arăţi cum să-l obţin şi eu?”. Iar eu răspundeam: „Ai deja acest lucru. Dar nu-l poţi simţi pentru că mintea ta face prea mult zgomot”. Acest răspuns s-a transformat mai târziu în cartea pe care o ţineţi în mână. Înainte să-mi dau seama, aveam din nou o identitate exterioară. Devenisem un învăţător spiritual.

Adevărul din noi

Această carte reprezintă esenţa activităţii mele, atât cât poate fi ea exprimată în cuvinte, cu indivizi şi grupuri mici de persoane interesate de dezvoltarea spirituală, din Europa şi America de Nord. Cu o profundă afecţiune şi apreciere aş vrea să le mulţumesc acelor fiinţe excepţionale pentru curajul şi disponibilitatea lor interioară de a îmbrăţişa schimbarea, pentru întrebările lor provocatoare şi dorinţa lor de a asculta. Această carte nu ar fi apărut fără ei. Aceşti oameni aparţin unei minorităţi norocoase de pionieri spirituali: oameni care ajung la un punct în care devin capabili să rupă tiparele mentale colective moştenite, tipare care i-au ţinut dintotdeauna pe oameni legaţi de suferinţă.

Cred că această carte îşi va găsi drumul către aceia care sunt pregătiţi pentru o transformare interioară radicală şi va acţiona ca un catalizator în acest scop. Sper că îi va îmbogăţi şi pe mulţi alţii, care vor considera conţinutul ei demn de luat în seamă, chiar dacă nu vor fi gata, poate, să îl trăiască sau să îl pună în practică în totalitate. Este posibil ca, mai târziu, sămânţa plantată la citirea acestei cărţi să fuzioneze cu sămânţa iluminării pe care fiecare Fiinţă omenească o poartă în sine şi să germineze, ieşind brusc la lumină.

Cartea în forma ei actuală a luat naştere în urma întrebărilor spontane puse de diferite persoane la seminare, ore de meditaţie şi şedinţe de consiliere individuală şi din acest motiv am păstrat formatul întrebare-răspuns. La aceste ore şi seminare am învăţat şi am primit la fel de mult ca şi cei care mi-au pus întrebările. Unele întrebări şi răspunsuri le-am preluat aproape cuvânt cu cuvânt. Altele sunt mai generale, în sensul că am combinat anumite tipuri de întrebări cu care m-am întâlnit frecvent într-una singură şi am extras esenţa din mai multe răspunsuri, pentru a forma un răspuns general. Uneori, în timp ce scriam, îmi venea în minte un răspuns cu totul nou, mai profund sau mai intuitiv decât tot ceea ce spusesem până atunci. Unele întrebări au venit de la redactorul meu, care mi-a cerut explicaţii suplimentare în anumite locuri.
Veţi descoperi că, de la prima până la ultima pagină, dialogul alternează continuu între două niveluri diferite. La un nivel, vă atrag atenţia asupra aspectelor false. Vă vorbesc despre natura inconştientului uman şi despre disfuncţiile sale, cum ar fi cel mai des întâlnite manifestări comportamentale, de la conflictele din relaţiile personale până la războaiele dintre triburi sau naţiuni. Aceste informaţii sunt vitale, pentru că, dacă nu învăţaţi să recunoaşteţi falsul drept fals — ca un lucru străin de dvs. — nu va putea să apară nicio transformare de durată şi veţi sfârşi întotdeauna fiind traşi înapoi în iluzie sau într-o anumită formă de durere. La acest nivel, vă arăt şi cum să nu faceţi din ceea ce este fals în sinea dvs. o caracteristică sau o problemă personală, pentru că tocmai acesta este modul în care se perpetuează falsul însuşi.

La un alt nivel, vă voi vorbi despre o transformare profundă a conştiinţei umane — nu ca posibilitate viitoare, îndepărtată, ci ca schimbare posibilă chiar în acest moment — indiferent cine sunteţi şi unde vă aflaţi. Vă voi arăta cum să vă eliberaţi din sclavia minţii şi să intraţi în această stare de iluminare a conştiinţei pe care să o prelungiţi şi în viaţa de zi cu zi.

La acest nivel, cuvintele nu urmăresc întotdeauna comunicarea de informaţii, şi de multe ori au scopul de a vă atrage în această nouă conştiinţă în timp ce citiţi. În mod repetat, voi încerca să vă iau cu mine în această stare atemporală de prezenţă conştientă intensă în clipa prezentă, pentru a vă face să simţiţi iluminarea. Până când veţi reuşi să trăiţi lucrurile despre care vă vorbesc, s-ar putea ca aceste pasaje să vi se pară întrucâtva repetitive. Totuşi, imediat ce veţi reuşi acest lucru, cred că vă veţi da seama că ele conţin o mare putere spirituală şi pot deveni pentru dvs. cele mai plăcute părţi ale cărţii. Mai mult, deoarece fiecare om poartă în el sămânţa iluminării, de multe ori mă voi adresa cunoscătorului din sinea dvs. care se află în spatele gânditorului din sinea dvs., mă voi adresa sinelui mai profund, care recunoaşte imediat adevărul spiritual, rezonează cu el şi primeşte putere de la acesta.Prin simbolul pentru pauză

S

care apare după anumite pasaje vă sugerez că ar fi bine să vă opriţi un moment din lectură, să vă liniştiţi şi să simţiţi, să trăiţi experienţa adevărului care tocmai a fost exprimat. Este posibil ca şi în alte locuri din text să simţiţi spontan şi firesc nevoia de a vă opri pentru a medita.

Când veţi începe să citiţi această carte, sensul anumitor cuvinte, ca „Fiinţă” sau „prezenţă”, vă va fi mai puţin clar. Citiţi mai departe. Întrebările sau obiecţiile care vă vor veni probabil în minte în timp ce citiţi vor primi un răspuns mai târziu, într-un paragraf ulterior sau poate că se vor dovedi lipsite de importanţă când veţi pătrunde mai adânc în această învăţătură — şi în sine.

Nu citiţi doar cu mintea. Observaţi dacă nu simţiţi vreo „reacţie de răspuns” în timp ce citiţi sau un sentiment de recunoaştere din interior. Nu vă pot împărtăşi niciun adevăr spiritual pe care în adâncul sufletului să nu-l cunoaşteţi deja. Tot ce pot face este să vă amintesc ceea ce aţi uitat într-un asemenea moment, în fiecare celulă a corpului dvs. este activată şi eliberată cunoaşterea vie, veche şi totuşi mereu nouă.

Mintea vrea mereu să clasifice şi să compare, dar această carte vă va ajuta mai mult dacă nu veţi încerca să comparaţi termenii folosiţi aici cu cei întâlniţi în alte lucrări; altfel, probabil că veţi ajunge la o stare de confuzie. Eu folosesc cuvinte ca „fericire”, „minte” şi „conştiinţă” în moduri care nu corespund neapărat altor abordări. Nu vă fixaţi asupra cuvintelor. Ele sunt doar trepte ce trebuie lăsate în urmă cât de repede.
Când citez ocazional cuvintele lui Isus sau ale lui Buddha din Cursul miracolelor sau din alte lucrări, nu o fac pentru a compara, ci pentru a vă atrage atenţia că în esenţă există şi a existat întotdeauna un adevăr spiritual unic, deşi acesta ni se prezintă sub atâtea forme. Unele forme, ca, de exemplu, vechile religii, au acumulat atât de multe elemente străine, încât esenţa lor spirituală a fost aproape în întregime acoperită. De aceea, în mare măsură, sensul lor profund nu mai este recunoscut şi puterea lor de transformare s-a pierdut. Citez din vechile religii sau din alte învăţături pentru a vă revela înţelesul lor adânc şi pentru a restaura astfel puterea lor de transformare, mai ales pentru cititorii care aparţin acestor orientări religioase. Eu le spun: nu este nevoie să căutaţi adevărul în altă parte. Lăsaţi-mă să vă arăt cum să ajungeţi la un nivel mai profund al învăţăturilor pe care le aveţi deja.

Totuşi, în mare, m-am străduit să folosesc o terminologie cât se poate de neutră pentru ca mesajul meu să poată ajunge la cât mai mulţi oameni. Putem considera volumul de faţă o reformulare adecvată pentru epoca noastră a învăţăturilor spirituale perene ce formează esenţa tuturor religiilor. Ele nu derivă din surse externe, ci din singura sursă autentică, liberă de orice teorie sau speculaţie — sursa interioară. Vorbesc din experienţa proprie şi, dacă uneori devin prea categoric, fac aceasta pentru a răzbi prin învelişul dur al rezistenţei mentale şi pentru a ajunge la acel loc din interiorul dvs. În care cunoaşteţi cu adevărat, la fel de bine ca şi mine, şi în care adevărul este recunoscut atunci când este auzit. În acele momente apare un sentiment de exaltare şi de trăire intensă, ca şi cum ceva din dvs. ar spune: „Da, ştiu că este adevărat”.

Descarca gratuit „Puterea prezentului” de Eckhart Tolle accesand link-ul de jos:

Eckhart-Tolle-Puterea-prezentului

Meditatie

meditatie

Imagine:© Martin Stranka

Du-ti atentia catre simturi.

Simte-ti corpul,

Respira,

Respira cu adevarat.

Lasa in urma toate imaginile pe care le ai despre tine si despre viata.

Da-ti voie sa fii orb pentru un moment.

Da-ti voie sa vezi prin ceea ce simti.

Simte prezenta care se naste din asta,

Recunoaste-o drept fiind propria ta prezenta.

A fost tot timpul aici insa ai ignorat-o.

Bucura-te de acest moment.

Inchina-te lui.

Cata puritate,cata autenticitate, cata frumusete a fost mereu aici.

Mergi dincolo de cuvinte.

Cunoaste libertatea.

 

Te imbratisez,

Marius

 

Te-ar mai putea interesa si:

Va mai conta?

Va mai conta?

Imagine:Sharada Prasad

Va mai conta? Atunci cand corpul asta va incepe sa isi spuna limitele, cand fiecare miscare de oase va deveni un chin si fiecare pas va anunta sfarsitul acestei lumi, va mai conta ceea ce ai facut?

Cu totii devenim mai devreme sau mai tarziu constienti ca viata sub aceasta forma are un timp limitat si totusi ne agatam de lucrurile trecatoare de parca acesta ar fi singurul motiv pentru care ne aflam aici.Cand te iei la tranta cu timpul mai devreme sau mai tarziu vei pierde si nu vei intelege nimic. Si ce sansa ti s-a oferit…

Dintre toate stelele acestui Univers, Constiinta a ales sa se incarneze sub forma pe care o vezi in oglinda.Sub aceasta forma se afla toate secretele si puterile Universului si tu ce faci?Pur si simplu le ignori. Alergi dupa nori, dupa vise si dupa trecut. Alergi in fiecare moment dupa ireal negand in mod constant tot ceea ce este real, tot ceea ce este deja aici.Nu exista nimic altceva decat acest moment. Modul in care de bucuri de el iti arata constienta cu care experimentezi realitatea.

Daca nu simti bucurie acum inseamna ca te afli in alt loc, te afli in iluzie, in minte,in trecut sau viitor.Este ca si cum ai sta langa mare si te-ai visa facand baie in ea, diferenta este enorma. Duci astfel o viata seaca, goala,o viata careia mereu ii lipseste ceva.

Ramai aici. Acum.Vezi ce se afla prezent aici. Nu te lua la tranta cu timpul,retrage-ti atentia din toate lucrurile trecatoare. Intoarce-ti atentia catre corp, el este poarta dintre cele doua lumi. Mereu l-ai ignorat. Du-ti atentia catre simturi.Simte-te, respira, respira cu adevarat.Lasa in urma toate imaginile pe care le ai despre tine si despre viata.Da-ti voie sa fii orb pentru un moment.Da-ti voie sa vezi prin ceea ce simti.Simte prezenta care se naste din asta, recunoaste-o drept fiind propria ta prezenta.A fost tot timpul aici insa ai ignorat-o.Bucura-te de acest moment. Inchina-te lui. Cata puritate, cata autenticitate, cata libertate a fost mereu aici.Mergi dincolo de cuvinte si vei cunoaste libertatea. Recunoaste acest moment ori de cate ori lumea te lasa fara cuvinte dar plin de intrebari. Lasa-l sa se extinda, nu are limite.Tu nu ai limite!

Ai fost invatat tot ceea ce ai trait pana acum dar ai sansa de a te trezi si de a experimenta viata in mod direct.Ai puterea de a alege o viata traita constient.Te voi intreba din nou acum daca va mai conta? Mereu conteaza…

Marius Chirila

 

Te-ar mai putea interesa si: